Stilul de viață sănătos la vârsta copilăriei este esențial pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului și a viitorului adult. Alimentația sănătoasă bazată pe consumul de fructe și legume, activitatea fizică și programul de somn reprezintă principalele elemente ale stilului de viață sănătos la vârsta copilăriei.

Alimentația zilnică reprezintă principalul mijloc prin care poate fi îngrijită sănătatea şi este cel mai simplu mod de prevenire a bolilor, în special obezitatea și comorbiditățile ei (bolile cardiovasculare, diabetul zaharat de tip 2, dislipidemiile), dar și bolile alergice. Nevoile nutriționale ale copiilor diferă în funcție de vârstă.

În perioada de sugar, alimentația naturală, alimentația complementară corectă și monitorizarea curbei de creștere prin controale regulate la medicul de familie, reprezintă primele măsuri pentru prevenția obezității și a complicațiilor ei pe termen lung.

Perioada de preșcolar este foarte importantă pentru dezvoltarea comportamentului alimentar corect, greșelile putând avea consecințe asupra obiceiurilor alimentare din anii următori. Educația nutrițională din primii ani de viață bazată pe obiceiurile din familie este esențială pentru formarea unui stil de viață sănătos care va fi menținut pe termen lung (1).

În perioada de preșcolar alimentația trebuie să fie echilibrată pentru a asigura nevoile nutriționale de creștere și dezvoltare și să permită formarea unui comportament sănătos. Astfel, alimentele trebuie alese cu grijă pentru a include toate principiile nutritive reprezentate de proteine, glucide, lipide, vitamine și minerale (fier, magneziu, zinc, cupru, fosfor, potasiu, iod) care se găsesc în lapte si derivatele sale, carne, ouă, legume, fructe și cereale integrale. Legumele și fructele proaspete  nu trebuie să lipsească din meniul zilnic al copiilor pentru a asigura un aport corespunzător de vitamina C și fibre. Pâinea (recomandabil cea integrală) și derivatele cerealiere sunt recomandate pentru a furniza aportul energetic optim. Dulciurile, în cantitate redusă, se recomandă a se consuma la sfârșitul mesei, iar aportul de sare trebuie să fie redus. Se recomandă consumul de apă și este contraindicat consumul de sucuri dulci.

Activitatea fizică susținută contribuie la dezvoltarea armonioasă a corpului și la menținerea stării de sănătate. La această vârstă se recomandă minim 30 minute de activitate fizică pe zi. În ceea ce privește tipurile de activitate fizică, în primul rând trebuie încurajată joaca în condiții de siguranță,  mișcarea în aer liber și anumite sporturi (alergat, jocul cu mingea, înnot, etc). De asemenea, pentru însușirea unui stil de viață sănătos se recomandă interzicerea privitului la TV în timpul mesei, excluderea dispozitivelor electronice din dormitorul copiilor (2,3).

Respectarea programului de somn de 10-13 ore de somn pe zi este un alt element cheie care contribuie la menținerea stării de sănătate. Reducerea orelor de somn se asociază cu oboseală, neatenție, scăderea puterii de concentrare, creșterea poftei de mâncare, scăderea activității fizice cu multiple consecințe nefavorabile asupra stării de sănătate a copiilor (4).

În perioada de școlar,  alimentația echilibrată, evitarea dulciurilor și activitatea fizică regulată asigură atât continuarea proceselor de creștere și dezvoltare, cât și creșterea rezistenței la infecții. Se consideră că la vârsta de 6 ani copiii și-au dezvoltat deja comportamentele sănătoase legate de alimentație: programul alimentar cuprinde 3 mese principale și 2-3 gustări, cu evitarea snack-urilor și alimentelor preambalate care, de obicei, sunt hipercalorice și încurajarea gustărilor preparate acasă sau consumarea fructelor.

Extrem de important este luarea micului dejun în fiecare dimineață, iar folosirea cerealelor (în special cerealele integrale bogate în fibre) asigură un aport optim de energie și substanțe nutritive (glucide, proteine, lipide), vitamine și minerale (5).

Activitatea fizică regulată, susținută, continuă să reprezinte o parte importantă a stilului de viață sănătos, alături de intervențiile nutriționale (6). La grupa de vârstă 6-9 ani, se recomandă practicarea diferitelor tipuri de activitate fizică: mersul pe jos, dansul, gimnastica, săritul corzii și sporturile organizate (fotbal). La 10-12 ani, activitățile fizice preferate se concentrează asupra plăcerii socializării cu membrii familiei și prietenii și este necesar să se pună accentul pe dezvoltarea abilităților (7,8).

Perioadele de preșcolar și școlar sunt extrem de importante pentru dezvoltarea comportamentului alimentar corect, greșelile la această vârstă putând avea consecințe asupra obiceiurilor alimentare din următorii ani. În prezent, trăim într-un mediu obezogen în care alimentația modernă dominată de excesul alimentar, consumul de alimente nesănătoase de tip fast-food (care sunt alimente hipercalorice, sărace în vitamine) și consumul de sucuri carbogazoase, lipsa micului dejun dublată de un stil de viață sedentar contribuie la apariția unor afecțiuni cum ar fi obezitatea și complicațiile ei, diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, dislipidemiile, bolile hepatice.

În concluzie, stilul de viață sănătos format în perioada copilăriei este esențial pentru prevenția tuturor acestor afecțiuni și asigură o stare de sănătate optimă și este asigurat de respectarea următoarelor principii:

  1. consumarea unui număr cât mai mare de prânzuri în familie
  2. consumarea zilnică a micului dejun;
  3. limitarea consumului de băuturi îndulcite cu zahăr;
  4. utilizarea porțiilor alimentar adecvate vârstei copiilor și care să respecte apetitul copiilor
  5. încurajarea consumului de fructe şi legume, limitarea alimentaţiei de tip fast-food
  6. limitarea timpului petrecut la televizor sau alte gadget-uri moderne (maxim 2 ore/zi
  7. promovarea activităţii fizice în fiecare zi (minim 30 minute pe zi)
  8. program de somn de 10-13 ore de somn/zi la preșcolar și 9-11 ore/zi la școlar.

BIBLIOGRAFIE

  1. Scaglioni S., Salvioni M., Galimberti C. Influence of parental attitudes in the development of children eating behaviour. Br J Nutr. 2008, 99: Suppl 1:S22-5.
  2. Chahal H. , Fung C., Kuhle S., Veugelers P.J. Availability and night-time use of electronic entertainment and communication devices are associated with short sleep duration and obesity among Canadian children. Pediatr Obes 2013; 8(1):42-51.
  3. Graf C., Beneke R., Bloch W., Bucksch J., Dordel S., Eiser S., Ferrari N. et al. Recommendations for Promoting Physical Activity for Children and Adolescents in Germany. A Consensus Statement. Obes Facts 2014;7:178–190.
  4. Hirshkowitz M., Whiton K., Albert S.M., Alessi C. Et al. National Sleep Foundation’s sleep time duration recommendations: methodology and results summary. Sleep Health 2015;1(1):40-43.
  5. McKevith B, Jarzebowska A. The role of breakfast cereals in the UK diet: headline results from the National Diet and Nutrition Survey (NDNS) year 1. Nutr Bull 2010; 35:314–319.
  6. Saelens B.E., Glanz K., Frank L.D., Couch S.C., Zhou C., Colburn T., Sallis J.F. Two-Year Changes in Child Weight Status, Diet, and Activity by Neighborhood Nutrition and Physical Activity Environment. Obesity (Silver Spring) 2018;26(8):1338-1346.
  7. EU Physical Activity Guidelines. Recommended Policy Actions in Support of Health-Enhancing Physical Activity. Available from: http://ec.europa.eu/assets/eac/sport/library/policy_documents/eu-physical-activity-guidelines-2008_en.pdf
  8. Cruz T.H., Davis S.M., Myers O.B., O’Donald E.R., et al. Effects of an Obesity Prevention Intervention on Physical Activity Among Preschool Children: The CHILE Study. Health Promot Pract 2016;17(5): 693–701.

Șef lucrări dr. Laura Mihaela Trandafir

Medic primar pediatru